Am gustat o mură
în luna decembre.
Am ținut-o în gură.
Dar întâi, ca pe timbre

am privit-o îndelung.
Apoi i-am respirat mirosul.
Nu credeam să ajung
să-i aduc prinosul.

Are un gust atât de dulce,
dulce - acrișor...
Am pus-o apoi să se culce
pe buzele-mi de muritor.

În cele din urmă
râvnind-o îndeajuns,
viața-mi se curmă
în întuneric pătruns.

E-n mine acum o leșie
ce mă arde încet,
tăind lăuntru-n fâșie.
Himeric, compus de acet.

Ferice de cel ce s-abține
și nu se atinge de mură,
de hotărârea-i se ține,
chear de ispită îndură .