omenirea-și surpă harta
n-am prezent nici viitor
și-a mișcat polii planeta
sunt un biet rătăcitor
ce l-a părăsit con-soarta

hoinăresc pe plaja lumii
mai mult mort decât în viață
prin mocirla disperării
mă caut în praful zării
cel de ieri acum o zdreanță

în zadar asud biet trudnic
norocul mi-e fir de ață
așteptarea e deșartă
mă tot fac mereu mai mic
nu mai e loc de speranță

mi-este ziua tot mai scurtă
dimineața tristă rece
mi se înfundă cărarea
iară timpul mă petrece
gura-mi cu greu mai cuvântă

abia mă mai țin cu firea
printre rele și păcate
m-a blestemat ursitoarea
mă scufund în nedreptate
mi-a plecat la cer iubirea

umblu prin pulberea ei
tot mai singur fără rost
mi s-a-nțepenit busola
dau cu capu-n orizont
nu mai am niciun temei

omenirea-și surpă harta
n-am prezent nici viitor
și-a mișcat polii planeta
sunt un biet rătăcitor
ce l-a părăsit con-soarta…