Am trăit iubirea noastră ca pe o gumă
Mai întâi aromată, plină de gust, dulce și proaspătă
Apoi din ce în ce mai greu de mestecat
Imposibil de digerat
Până la urmă un scuipat amorf.

Mai văd încă iubire, în pozele noastre
Distincte, dar atît de caduce
Deși nu a trecut nici destul timp, nici uitare.

În ele părem vii
Deși este totul atât de mort.

Iubirile vin și trec, precum caii în caruselul
Gălăgiosului nostru circ ambulant
Dar timpul nostru , doar al nostru
Deja e departe
Topit aliaj, curgând din trecut
Transformând prezentul ce se vrea plin
În viitorul ce așteaptă în zare.

Pe nesimțite ai încetat să mai fii regret
Când am constatat că stelele sunt tot sus
Că mâine este mereu aproape
Și că pământul a continuat
În tot acest timp, să se rotească.

Atîția ani de iubire
Topiți în creuzetul realității
Au devenit doar un boț de gumă mestecată ...