Ai văzut ce voiam să vezi acum,
peștișor de aur în apa lui,
ca gândul tău din fum.
Mulțumesc pentru tot ce am trăit,
pașilor grei din umbra ta.
Când o să vezi unde se duc norii,
o să-ți știi dorul și soarta.
Când o să fiu supărată devreme,
n-am să știu cum timpul geme
că pașii sar câte 7 din umbra ta
când – duios- nu ești timpul altcuiva.