Sub apăsarea sufocantă a vârstei
gândurilor rod înlăuntru
fiecare caută un drum
prin labirint.

Dintr-o peșteră sub pământ
strigă strămoșii și nu-i auzim,
căutăm în memorie sensul trăirii
și nu-l găsim,

ordinea lumii e-n dezordine.

Privesc,

tu înoți prin desișul de suflete,
frunză pe apa sâmbetei
care stăpânește deșertul.