Din săcșorul cu jăratec,
Vindecat de anemii,
Vioi, cald și șturlubatic,
Astru scoase raze, tiii!
Să le numeri, de-ți dorești,
Închizi ochii că orbești.

Geme râul și în grabă
Se scurge învolburat.
Un arici trecând cu treabă,
Observând că-i bosumflat,
Pâșa, pâșa, se feri,
În zadar, tot îl stropi!

Două vulpi stăteau la vorbă.
Una c-un rățoi în sac,
Se fălea că-și face ciorbă
Dintr-o curcă și-un gânsac,
Iar cu varză, pe rățoi...
-Hoațe! strigă un bărzoi.

Clămpăni din pliscul care
Þinea un broscoi umflat,
Și zbură de supărare,
Că uitucul l-a scăpat.
Un gândac ivit din sol,
Ameți și-i rostogol.

Bursucel, pe nas c-o zgaibă,
Repara un gard stricat,
Și năuc căta o șaibă,
-Unde-i Doamne? Ce căscat!
Martin, un vecin tăcut,
Îi dă alta cu-mprumut.

Sub o șubă putrezită,
Înjghebată din talcioc,
Un hârciog cu laringită,
Chițăia cu mare foc:
-Zică toți că-s derbedeu,
Eu ies numai în maieu!

Și-a ieșit în fremătare...
Eu ascunsă într-o floare,
Am privit, m-am minunat,
Și cu vervă am notat.