toți suntem păsări
zburarea noastră este spre infinit
corole-n taine de lumini
bătrânul cerșetor
susține pe umeri cerul rugăciunii
viața merge înainte până la capăt
șoapte de iubire,
se rostesc pe nume iubiții
în patima tulpinii de verb
e o efervescență
pentru acei cu a poeziei deficiență

cu Maria aveam o rămășiță de iubire
un rămășag de împreunare
a sufletelor până la Exod
din noi ieșea un abur,
sirop de veșnicie
spre golire
a mai rămas
din partea plină a paharului,
ceas după ceas
golul se umple