-Ajutor! strigă buimac
Un ou stând într-un hamac.
Ce veșmânt! Ce obrăjori!
În roșu? Mă trec fiori!

-Uauuu! se miră dintr-un coș,
Un ou cu chip ca de moÈ™.
Am ochi verzi și pot vedea,
Ce e cu mutrița mea?

Altul mov, știrb și peltic,
Cu freză și cu ilic,
Se cocoață-n vârful lor,
-Ce cuibar multicolor!

-Unde? Cum? rostesc în cor.
-Bluză roz? Sunt trist, să mor!
-Eu am strai portocaliu!
Chicoti unul zglobiu.

-Eu lucesc da-s întinat,
Doar în galben înmuiat!
Izbutind să-și facă loc,
Rostogol și ghemotoc,

A fugit plângând hai-hui,
La o cloșcă. Se vrea pui.
Iar din urmă tropotind,
Încă nouă gâfâind.

N-au ajuns unde au vrut!
Le-au curs lacrimi pân* la Prut,
Când le-au ciocnit cap în cap...
-Ah, cu viață, nu mai scap!
Suspina oul gălbui.
Și-mi doream s-ajung un pui.