nordul găsind
eoliene miresme de tei răsfiră pe-un
giuvaer de legende

râuri undele-și poartă spre
ugerele pământului
pentru a nimici
epave de gânduri

alexandru din abonutichus
la răspântiile
binelui
luminat de șarpe
ascultă incantațiile corăbiilor
ancorate-n
noroiul viselor
iar glykon scuturând pletele slăbește
voința
emisarilor

rugăciuni
sădite cu grijă-n miezul poemelor
alungă
răutățile restabilind
echilibrul