De ce n-au scris poeții despre tine?
De ce Chopin nici azi nu te-a cântat?
Pe chipul tău atât de nuanțat
Văd timpul, care pare că se-abține.
Peretele odăii s-a zvântat,
În lipsa mângâierilor puține;
Tu, dragă mamă, nu-ntreba de mine,
Iubirea din iubiri m-a-nveșmântat!

Eu mă-ncălzesc la piept străin și dulce,
Cu inima în basorelief;
Tu, dragă mamă, timpul să oprești

Și seara, lasă luna să se culce
Pe chipul tău – lumină și sidef.
Să nu tresari când pleci, doar să zâmbești...

3 noiembrie 2016, Constanța