port cu demnitate Lumina pe umăr
pe scara anilor urc cu veselie
secunde de magie nu le mai număr
în inima mea cântă o ciocirlie.

trece lumina de la frunză la umbră
în pași de dans se transferă în piept
fărâmițez în piuă mâhnirea sumbră
miracolul iernii și eu îl aștept.

ninge cu raze cu cristale de gheață
feeria zilei se strecoară-n copii
se bucură de iarnă se bucură de viață
sunt minunile lumii vesele, zglobii.

sunt atît de frumoși cu bujori pe față
cu zimbetele înflorite zeci și mii.