agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-01-17 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Într-o zi vom rupe fâșâi, fâșâi dintr-o pâine caldă și ne vom pierde prin târgul cu vechituri ce spune lumea, nici nu-mi mai pasă ține-mi sufletul în palmă (am mâinile-nghețate) învelește-mă cu tine, nu mă dor cât mă ard, duminicile toate... ** Într-o zi, de-ai să revii, să nu mă cerți că n-am trăit despre noi cu discreție, că deși n-aveam ceas, știam când se trezesc păsările, așa am inventat (respirând tot mai mult din mine) noi jocuri-de-umbre pe pereți *** Într-o zi, regăsindu-ne (vom dobândi cea mai sfântă avere) până când aluatul de pâine v-a crește ne vom bea cafeaua din aceeași ceașcă (am inventa un dialect vorbitului în tăcere) apoi, vom rupe în două pâinea cea caldă zămislind, amândoi, cea mai frumoasă poveste...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité