agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ De la dissolution de la démocratie dans la ploutocratie ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-08-02 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Posibilitatea
orbetelui de a cădea la pace cu lumina este tot așa de redusă ca ridicarea mușuroiului la soare din temnița răcoroasă a nopții. Din rotocoale de fum se ivește poemul acesta inspirat de ultimul nor. Rătăcea abătut și, orice-ai spune, nu era de alungat. Tocmai se făcuse oranj pe cer și albastrul se aranjase bine (cumva), însă, orbetele, în mod sigur, nimic nu știa de arbitrara cădere a luminii. N-avea de unde ști cum este dincolo de marginea întunericului. Deja mai trecuse o zi. Și încă o noapte. Eliberarea din mușuroi devenise miraj. Frumusețea era și ea în picaj. Unde era atâta fum și căldură, mai mergea o ultimă țigară să-ncercuim nepăsarea.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité