Gânduri reci distruse-ușor,
O gheață inimă-mpietrită,
Și chiar dac-ar fi să mor
Să fiu cu tine-a mea iubită.

Dar oare cum ești a mea
Când eu sunt soare, iar tu lună,
Și pe când ceru’ adormea
Visam că ne țineam de mână.

Cred că doar halucinez,
Tu nu exiști, dar ce splendoare,
Și atât mă emoționez
Știind că doare, doare, doare…

Frumusețea ta sclipește,
O iluzie prea frumoasă,
Plângând inima-mi șoptește:
“Te rog să fii a mea mireasă!”