întâi număr căderile

tu deschizi neantul cu bunăvoință
amuzat de mâinile mele fragile
ascunse la spate
serile îmi scrii o enigmă
să pot afla despre tine
pe-atunci erai
secundă absentă

e un joc în care pătrund
fără carta lumii

îmi spui să cresc în labirinturi
ca și cum ar fi case de timp
fără coloane

mă pierd între pereți oblici
căutându-te dincolo de liniște
mi-ai murit cumva
înainte să iubesc spectrul
din care cineva ți-a compus
treimea