trezite din beția nopții cu dureri uriașe,
orele sughiță mahmur...protestează la zi!
de ce nu au dormit mai mult...?!

nedumerire...beția nopții le-a întunecat...
gândesc zgomotos,nu mai au loc în ceas,
e vina lor...a depravatelor...

crama domiciliată nocturn le omoară încet...
un loc frumos cu piesaje cerești...amăgire...
ele cred...se tot duc...își ard ușor menirea...

s-au dus...e ceva de atunci...în urmă prăpăd!
au rămas vremuri mahmure...puturoase...
pe lângă ele,jivine,șerpi,ulii,toate la superlativ...
uman...