Nu mai reveni! Tăcerea îndelungă
Și gândurile tale absolute, reci
M-au înveninat ca să-mi ajungă
De-acu-nainte secole întregi.

Iubeam în tine surâsul, tinerețea,
Expansivitatea prea copilărească
Nevinovăția falsă îmbinată cu suplețea,
Oricine era îndemnat să te iubească.

Dispari, imaginea frumos creată
De mult, din suflet tu mi-ai dispărut,
Din inimă fiindu-mi dislocată,
Definitiv de tine eu m-am rupt.

A reveni în sufletu-mi la loc,
Pășind cu-ncrederea de altădată
Nu cred că vei găsi vreun loc
Inima fiindu-mi la ora asta ocupată.

Câmpia Turzii 1965