ÃŽnchise-n orizonturi
Privirile se sparg
ÃŽn necuprinderea orbitei
Descrisă fără umbră de cristal.

Bolnavii copți cerșesc puroi
Sub ei pământul, fermentația de noroi
Din el ies păsări cu zborul lor,
Cu pașii lor ce li se poartă
Pe umeri, în palmă, în pietre
Zac jurăminte... focuri.

Nimic nu îi mai sperie
Din craniile lor închise-n ghiare
Doar zboruri negre dausă iasă.