Tinerețe fără ramuri
cum te duci tu fără milă
ne lași pradă amintirii
într-o liniște deplină.

Te simt cum mângâi noaptea rece
și-ți văd umbra rătăcind
peste vremuri mândră trece
cu albe aripi de argint.

Și singură astăzi sunt iar
abisul îmi ispitește cărarea
sper și mă rog în zadar
oprește-mi Doamne chemarea!

Trecut-au ani plini de-ndoială
trecut-au clipe de iubire
eu mă întorc cu sfială
la un trecut de amintire...

Plutesc printre minute și clipe
și nu pot opri nici un ceas
și azi când nutresc zeci de vise
azi doar o zi mi-a rămas ... .