mai demult era în mine una
nu știu se pripășise
sau a fost dintotdeauna
îmi complica un pic
visele și viața
se trezea înaintea mea dimineața
și deschidea ferestrele
spre stradă
nu știu ce urmărea
pe mine sau pe ea
s-o vadă trecătorii cum se pieptăna

eram geloasă foc
pe haina subțire ivorie
și pe statura ei regală înaltă
pe mâna mică mânuind o daltă
,,nu te-apropia, mi-a spus,
sculptez în carne vie''

atunci am priceput
de unde-atâta fală
la doamna Poezie