agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Unul dintre avataruri ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-11 | [Acest text ar trebui citit în espanol] | “La calle está callada sólo retumba el silencio en su boca” David agoniza, Goliat, ya es universo viejo. Nadie lo sabía, pero todos buscaron ser, ese día, un David, un Goliat para triunfar y ser eternos. Todos, también, hincharon los pechos indestructibles, pero las balas los tras pasaron una y otra vez abriéndoles ojos perfectos al infinito. Y las voces se fueron callando, ¡sobre la pila de cadáveres se fueron callando! hasta que la calle quedó callada y en su boca retumbó el silencio. David agonizaba, Goliat era universo y las tropas pasaron sobre los muelles de sangre, sobre cadáveres a la deriva, inventando los sagrados infiernos.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate