agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ A 8th Bienal do Douro sem limites ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-11-22 | [Este texto deve ser lido em romana] | Îmi răcești piciorul și așa amorțit de viață, ceață, ceață! Mă împiedic în tine și-mi răsar firicele de nori, albaștri vapori, pe sub genunchi, ca niște fulgi din aripile unui înger nedorit, zorit. Coama mi se azurește și-mi cade oțeliu, albăstriu, pe umeri, pe frunte, pe piept, pe pântec, ca o vrajă de plumb, ca un descântec, ca un bocet plâns încet. Fântâna ochilor mei negri reflectă sfârșită, aproape adormită, nesfârșenia ta, își încruntă ciuturele a moarte, a nimic, a departe. Degeaba îmi încordez în salt, spre înalt, coapsele putenice, degeaba îmi întind cioturile aripilor în prelungirea clipelor, albastrul tău nemărginit îmi apleacă genunchiul, îmi frânge trunchiul, chircindu-mă ca în pântecul mamei și, cu degetul mare strâns în podul palmei scâncesc de teamă. Albastru, sfârșitul mă cheamă. Pan 22.11.2002
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | ![]() | |||||||
![]() |
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade