Scrisoare catre Vii




Din cel mai nergu colt al lumii,
Va scriu acum, rapus de dor,
Mi-e teama ca ati uitat de mine,
Si v-ati ascuns departe, in viitor.

Aici la mine, ploua intruna,
Si vantul bate rece, in fiecare clipa,
Ziua-i o noapte, mai intunecata,
Iar Primavara nu-i deloc binevenita.

Oamenii de-aici, sunt muti si orbi,
Insa m-asculta cand le spun,
C-am vrut si eu sa merg cu voi,
Dar ca destinul, m-a oprit din drum.

Cu sanatatea stau mai bine,
Ma imbolnavesc numai de plans,
Cand imi vad lacrimile printre oase,
Cum se scurg, din pumnu-mi strans.

Cu dragostea, e la fel ca inainte,
Iubesc in taina, o nefercita,
Oriunde s-ar afla acum, zambeste,
C-asa a fost mereu, a mea iubita...

Sper din inima, ca sunteti sanatosi,
Si SA zambiti in fiecare zi!
Ca viata e frumoasa, si prea scurta,
Si daca nu-i asa, atunci va fi.

Acum va las, ca trebuie sa plec,
Mi-am lasat umbra, singura-n mormant,
Mi-e frica, ca am lasat usa descuiata,
Si Dumnezeu poate s-o fure...
...si s-o duca pe Pamant.




dedicata lui Horatiu,

Viata este singurul drum de la care nu poti sa te pierzi niciodata, de ce? pentru ca nu duce nicaieri...
Clyde, Martie 2004