agonia
deutsch

v3
 

agonia.net | Richtlinien | Mission Kontakt | Konto erstellen
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Weitere Texte dieses Autors


Übersetzung dieses Textes
0

 Kommentare der Mitglieder


print e-mail
Leser: 1824 .



ceainăria românului chang
persönlich [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
von [Rinada ]

2016-01-09  | [Text in der Originalsprache: romana]    | 



Se înălțau, unul după altul, cocorii cu aripile verzi în zbor criptomatic. Rânduri de aripi pierdute-n depărtări, șuvițe desenate-n grafit pe platforme de lemn cu propriile mâini tăbăcite de atâtea cuvinte nerostite. Albeau pescărușii așezați suav și tăcuți pe papilele gustative adâpostindu-se de ploaie în lipsa frunzelor de ulm căzute de mult în gândirea profundă. Însemnele de la intrare, resturile acelea de imagini românești, o dovadă că sunt, s-au înstrăinat de visele toate. Undeva, o căciulă este luată de vânt, anacronic, rătăcind printre morile de vânt și noi constelații în căutare de prunele coapte.

Am văzut pădurea deasă clipind a nesomn în timp ce drumul cotea părăsit de ambulanții artiști, departe de ceasurile ce bat împărțind timpul la ecuația „existenței” în doi, poate prea clasic. Undeva, lângă o toartă de lut, undeva, la o coloană a infinitului distanță.

Vânez libelule. Nu știu de ce și de când. Poate de când m-am născut convins fiind că lumea este martoră la acest simulacru. Vânez libelule cu ochii verzi și o singură aripă. Aripi de lemn subțiri, străvezii, ascunse niciunde pe drum, sub podea sau sub coaste.

Le vânez poate pentru locul lor prea secret. Ceainăria românului Chang, unde se înalță cocorii cu aripile verzi și mâinile tăbăcite pe aceeași platformă de lemn și vechile scrisori ce stau aproape de noi și de frunzele toate. Sau pentru zborul lor imperfect, “duhnind” a tăcere, întâmplare și prundiș între ape.

Vânez libelule. Nu știu de ce și de când. Poate de când m-am depărtat de tine, cuvânt nerostit, criptomatic.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst poezii
poezii
poezii  Suche  Agonia.Net  

Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net

E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!