Toată lumea-l socotește
Mic și fără pic de minte,
Boț de nea, ce, câteodată,
ÃŽl vezi doar printre cuvinte...

Zic de el: năuc și vesel,
Deși-i vesel și năuc;
Iar aceasta doar în clipa
Când tristețile se duc.

Îl văd alb și spun degrabă:
"Fulguleț e, negreșit!"
Deși, uneori, e numai
Gândul lor... neprihănit.

Unii-l cheamă: "Hai, din ceruri,
Hai la noi!" El, în cipici,
C-o hăinuță și-o scufie,
Râde: "Cum, când sunt aici?"