N-am stiut
Ca strigatul timpului se odihnea pe umarul tau prunc
Mirosind a freamatul lumii in celula de alb
Lapte amar fierbinte la sanul mama
Vestind extazul armonic al fiintelor devenite trup
Inmiresmat la umbra de blanda otava
Icoana neintregita
Descrisa alene
Pe suflet

Si iarasi n-am stiut
Implinita fiind premonistic
Ca erai martor dorit
La jocul naturii iurese incinsa
In hora inimii

Pentru ca tot eu n-am stiut
Metaforele - perle sa le-nham
La gatul vestalic al muzei boeme
Cu nume de noi si chip de aceia