ieseai din scoarta
timpul ti se prelingea pe tample
intinzandu-se lenes in respiratia noastra impletita
cate trasuri am tras pana sa aflu ca
n-am sa mor
cate verdicte am primit eu si
uterul meu cald pana
sa vreau
sa te las
sa te ghemuiesti in el
sunt un chibrit cu doua capete
si o sutana neagra - patura pentru pacate

e frig in monologul meu cu luna